Economia germana este una dintre cele mai solide si mai puternice din lume.
Localizata in centrul Europei, Germania a trecut peste perioada de maxima saracie (dupa Tratatul de la Versailles),
transformindu-se intr-o tara cu o industrie puternica ce exporta in intreaga lume, cu o calitate comparabila cu cea
japoneza. Desi Tratatul de la Versailles a lasat tarii serioase probleme economice, dupa al doilea razboi mondial,
industria germana a masinilor, electrocasnicelor si a produselor pentru sanatate a crescut in mod impresionant, tara transformandu-se in a treia putere economica mondiala (dupa Statele Unite si Japonia) si prima putere din Europa.
Actualmente PIB-ul atinge 28.700 € pe cap de locuitor (masurat dupa paritatea puterii de cumparare).n prezent
Germania este cea mai importanta putere economica a Europei, cu un Produs Intern Brut de aprox. 2.200 miliarde
euro,si tara cu cele mai multe exporturi la nivel mondial (inclusiv pe Piata interna europeana). Cu o infrastructura
dezvoltata si cu un nivel de viata bun, Germania este una dintre tarile cele mai industrializate din lume.
In ultimii ani insa cresterea economica a fost aproape de zero, iar deficitul bugetar depaseste limita de 3% din PIB stabilita de Uniunea Monetara Europeana prin Tratatul de la Maastricht. Somajul afecteaza peste 5 milioane de
cetateni, acesta fiind cea mai grava problema a societatii, acum imbatranita si sufocata de datorii si cheltuieli
exagerate pentru protectia sociala. Pana acum reunificarea a costat partea vestica peste 1.500 miliarde euro pentru
transferuri spre noile landuri federale.Intre timp, cu mici exceptii, "peisajele infloritoare" promise de cancelarul Helmut Kohl cu ocazia reunificarii au ramas un vis indepartat pentru multi germani din estul tarii, cu toate ca e
adevarat ca standardul de viata a crescut cu mult. Economia noilor landuri nu reuseste sa faca fata concurentei din
Piata Interna Europeana.
In ciuda efortului material facut pentru integrarea fostei R.D.G (Republica Democrata Germana), Germania a devenit, in ultimii ani locomotiva economiei mondiale. Economia Germaniei este una dintre cele mai dezvoltate si solide din lume, bazata pe industria prelucratoare (locul I pe glob la mai multe produse) si comertul exterior (cel mai mare exportator mondial de marfuri). Dispune in principal de unele resurse energetice (in deosebi carbuni: inferiori in bazinul Saxono-Thuringian si superiori in Ruhr, doua dintre cele mai mari de pe glob; cca. 500 000 000 de tone exploatate anual) si de sare (al-III-lea producator mondial), sulf, etc. Industria prelucratoare este axata pe chimie (primele trei grupuri industriale mondiale in domeniu sunt germane: BASF; HOECHST; BAYER) si constructia de masini (in deosebi masini unelte, utilaje industriale, autovehicule, mecanica de precizie, aparatura optica, aparate electrice si electrotehnice – ocupand unul din primele locuri pe glob). Produse industriale exportate (mii tone-1972): energie electrica (72,8 md. KWh din care 1,2 md. KWh hidroenergie), fonta si feroaliaje (2114,0), otel (5890,0-1973), cocs metalurgic (1605,0), aluminiu (60,0), cupru rafinat (42,0), plumb (20,0), staniu (0,6), zinc (15,0), tractoare, masini, textile si agricole, autovehicule (169 660 buc. din care 139 600 autoturisme), biciclete,locomotive, vagoane de cale ferata, nave (348 000), aparate de radio (1 041 000 buc.), televizoare (430 000),mecanisme de precizie, ceasuri, aparate optice, aparate fotografice. Capacitatea rafinariilor de petrol a facut ca Germania sa exporte: benzina (2507 tone), uleiuri usoare (3785 t), uleiuri grele (6011 t), acid sulfuric (1058 t), acid azotic (420,6 t), acid clorhidric (92,5 t), ingrasaminte potasice (2556 t), ingrasaminte azotoase (402 t), soda caustica (420 t), materiale plastice si rasini sintetice (495 t), cauciuc sintetic (132,7 t), anvelope (5 192 000 buc.), produse farmceutice, cherestea (1 900 000 m3), hartie (1107 t din care 100 t hartie de ziar), celuloza (849 t), ciment (9 547 t), fire de bumbac (61,8 t), tesaturi de bumbac (242 mil. m2), fire de lana (62,4 t), tesaturi de lana (35 mil. m2), fire si fibre artificiale (153,4 mil), incaltaminte, pielarie, portelan, tigarete (17,6 md. buc.), lapte (7635 t), unt (280 t), branza (152 t), carne (1286 t), margarina (192,5 t).